♦ Gazul din Marea Neagră va fi cel mai mare game-changer din peisajul energetic local, aceasta fiind resursa care poate facilita conectarea energiei verzi, dezvoltarea economiei pe orizontală şi transformarea României, cu adevărat, într-un jucător de talie regională ♦ Cantităţile sunt mult mai mari decât s-a estimat iniţial, iar vestea este foarte bună pentru că în următorii 3-4 ani consumul de gaze ar putea creşte local cu 10 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă practic o dublare a situaţiei de acum, spune Ion Sterian, directorul general al Transgaz, companie strategică în dezvoltarea pieţei de gaze din România.

„Pentru dezvoltarea dura­bilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România, Transgaz şi-a asumat prin Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale (PDSNT) pe următorii 10 ani un amplu program inves­tiţional, cu proiecte de investiţii estimate la aproximativ 3,2 miliarde euro, investiţii care permit alinierea SNT la cerinţele de transport şi operare europene, la cele ale Acordului Verde European privind decar­bonizarea“, spune Ion Sterian, directorul ge­neral al Transgaz, într-un interviu pu­blicat în noua ediţie a anuarului ZF Ener­gie. Interviul face parte dintr-o serie de pes­te 20 de dialoguri purtate de ZF cu unii din­tre cei mai importanţi specialişti din sec­tor pe tema evoluţiei domeniului până în 2030.

În legătură cu gazul din Marea Neagră, cel mai fierbinte subiect din domeniul ex­plo­rării şi producţiei de gaze naturale, Sterian spune că potenţialul depăşeşte aştep­tările. Pentru zona de mare adâncime, mai clar pentru blocul Neptun Deep, o decizie finală de investiţii este aşteptată în vara acestui an din partea OMV Petrom, liderul consorţiu­lui din care face parte şi Romgaz.

„În primul rând – primele gaze vor fi extrase începând din toamna anului 2026. În al doilea rând – aşa cum arată volumul rezervat de cele două companii pe con­duc­tă, producţia anuală de gaze a zăcământului Neptun va fi mult mai mare faţă de ce s-a estimat până acum. Cei 9.800 MWh de gaze transportaţi orar înseamnă un volum anual de 8,1 miliarde metri cubi de gaze care vor intra din Marea Neagră în reţeaua naţio­nală de transport. Timp de zece ani, până în toamna lui 2036, cele două companii au estimat că ar putea extrage în fiecare an circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual şi au rezervat în consecinţă capacitate pe conductă. Volumele vor scădea în anii ur­mători, dar zăcământul va rămâne pro­ductiv şi în anul 2042, potrivit datelor refe­ritoare la capacitatea rezervată.“ Iniţial, esti­mările arătau că producţia pe vârf din Neptun Deep ar putea ajunge la 6,1 mili­arde de metric ubi.

Odată ajunse în SNT prin gazoductul Tuzla-Podişor, aceste gaze vor fi trans­por­tate până în comunităţile locale racordate la reţeaua de gaze, de acolo în gospodăriile oamenilor sau în unităţile de producţie economice, pot să fie exportate, asigurând securitate energetică europeană şi redu­cerea dependenţei de gazul rusesc, sau pot să fie folosite într-un mod strategic, prin valorificarea lor superioară în economie.

„Vă dau doar câteva exemple de va­lorificare superioară: producţie de energie electrică pe bază de gaz, ceea ce se va întâmpla la Mintia, unde va fi cea mai mare centrală electrică pe gaz din Europa, sau industria petro-chimică, unde avem încă un potenţial uriaş„, mai spune Sterian.

Ţinând cont de aceste dezvoltări, şeful Transgaz spune că pe termen mediu consu­mul de gaze al României va creşte accelerat.

„În următorii 3-4 ani, în România, consumul de gaze naturale va creşte cu circa 10 miliarde metri cubi de gaze naturale.“

Acest lucru se va întâmpla prin construirea centralei electrice de la Mintia, prin construcţia celor două centrale pe co-generare de la Işalniţa şi Turceni, din cadrul planului de restructurare al CEO (Complexul Energetic Oltenia), aprobat deja de Comisia Europeană, prin finalizarea lucrărilor, la sfârşitul anului, la Centrala de la Iernut, dar şi prin repornirea Combinatului de îngrăsăminte Azomureş, care consumă anual 1,2 miliarde metri cubi gaze naturale, prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra-Neamţ, care consumă peste 0,8 miliarde metri cubi gaze naturale pe an.

„În plus, trebuie să avem în vedere că un consum adiţional de 3 miliarde metri cubi pe an va veni din partea localităţilor care se vor racorda la reţeaua de gaze naturale, unde administraţiile locale au pregătit deja proiecte de distribuţie folosind instrumentele aflate la dispoziţie: PNRR, Fondul de Modernizare, RepowerEU, sau Programele Guvernamentale, precum Anghel Saligny.“

Dezvoltarea pe orizontală nu înseamnă doar modalităţile în care se vor valorifica aceste gaze naturale, ci înseamnă şi industria care face posibilă extragerea şi transportul lor.

„Întreg ecosistemul economic va beneficia de pe urma exploatării gazelor naturale“, a mai spus Ion Sterian.